În Istoriile sale, Herodot, Părintele Istoriei, a surprins obiceiurile popoarelor, nu doar ca istorii, ci ca forme de înțelepciune.
De exemplu despre egipteni, el a spus că:
> „Preoții lor se purificau frecvent prin posturi și spălări ritualice.”
Pentru aceștia, postul nu era doar un act religios, ci o formă de igienă a trupului și sufletului, parte dintr-un stil de viață ordonat.
Contrastul apare în descrierea altor popoare: scyții, iubitori de carne crudă și vin, perșii, atrași de fast și de belșug.
Herodot observă implicit că moderația alimentară este o marcă a civilizației, în timp ce excesul prevestește căderea.
În cultura greacă, postul devine un act de pregătire spirituală – vizibil în Misterele Eleusine, unde inițierea era precedată de abstinență. Deși Herodot nu insistă, se conturează o idee veche și actuală:
> „Nu poți primi cunoaștere adevărată cu stomacul plin.”
Astfel, postul nu e doar un act fizic, ci un semn al conștiinței de sine. Cei care știu să se abțină, știu și să asculte.
Așa cum Herodot a fost martorul lumii, postul ne poate face martori mai buni ai propriei vieți.
Foto: wikimedia.org
