Alianța Maghiară din Transilvania propune depunerea din nou în Parlament a proiectului de lege privind statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc. Inițiativa îi aparține lui Zoltán Zakariás, președinte al acestui partid, deputat UDMR.
În decembrie 2023, au mai fost depuse în Parlament aceste proiecte: Legea-cadru privind statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc, statutul de autonomie culturală al comunității maghiare și autonomia culturală a comunităților minorităţilor naţionale, toate inițiate de același Zoltán Zakariás, deputat UDMR și președinte al AMT, și de József Kulcsár-Terza, președinte al Forței Civice Maghiare, de asemenea deputat UDMR. Biroul Permanent al Camerei Deputaților, din care făceam parte ca Secretar la acea vreme, a decis reunirea de urgență a Camerei, care a dezbătut aceste proiecte chiar în perioada sărbătorilor dintre Crăciun și Anul Nou, respingând toate cele trei proiecte.
Se pune întrebarea dacă actualele condiții constituționale permit sau nu autonomie teritorială pe criterii etnice.
Constituția României interzice explicit orice formă de autonomie pe criterii etnice. Articolul 1 alin. (1)–(5) reglementeză Statul național, unitar și indivizibil. Constituția stabilește că România este stat național, adică fondat pe o singură națiune politică, nu pe comunități etnice autonome. Tot Constituția spune că România este stat unitar, adică nu permite structuri federale. România este și stat indivizibil, adică nu pot exista entități teritoriale cu statut juridic separat.
Art. 4 alin. (2) din Constituție prevede Unitatea poporului român. „România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică…”, se arată în Legea supremă. Statul nu poate segmenta teritoriul pe criterii etnice.
Art. 6 din Constituție normează protecția minorităților naționale. Constituția le garantează drepturi culturale, dar nu prevede drepturi politice colective de autonomie. Minoritatea poate avea școli, cultură, tradiții, presă în limba maternă și chiar o puternică reprezentare parlamentară, dar nu poate cere autonomie teritorială.
Art. 3 prevede la alin. (3) că teritoriul nu poate fi modificat. Teritoriul României este organizat administrativ în comune, orașe și județe, fără a permite regiuni autonome.
România este stat unitar, nu federal. Or, autonomia teritorială pe criterii etnice ar presupune parlament local separat, instituții proprii, regim juridic distinct, ceea ce ar crea o structură de facto federală, interzisă de Art. 1 din Legea fundamentală.
Aceste principii blochează orice structură autonomă teritorială pe baza etniei.
Curtea Constituțională a decis în mai multe rânduri că autonomia teritorială pe criterii etnice este neconstituțională. Orice inițiativă legislativă în acest sens a fost respinsă sau declarată neconstituțională
Proiectul privind „Ținutul Secuiesc” și inițiativele privind autonomia teritorială etnică au fost respinse repetat de CCR.
